Sfînta Muceniţa Iuliana 21 Decembrie

Sfânta Muceniţă Iuliana a trăit pe vremea împăratului Maximian. Era din Nicomidia, copila unor părinţi bogaţi. Părinţii au logodit-o cu un senator elin, cu numele Eleusie. Logodnicul voia să se facă nunta, dar sfânta n-a vrut, ci a zis: “Nu mă mărit cu tine, până nu ajungi prefectul cetăţii”. După ce a ajuns prefect, sfânta i-a zis iarăşi: “N-am să primesc să mă mărit cu tine, dacă nu treci de la slujirea idolilor la credinţa creştinilor”.

Logodnicul a spus totul tatălui ei. Tatăl, pentru că n-a putut să o întoarcă de la credinţa în Hristos, a dat-o pe mâna prefectului, logodnicul ei, ca să o cerceteze după legile romane. Prefectul a dezbrăcat-o de haină şi a poruncit să fie chinuită cumplit şi apoi a poruncit să fie aruncată în temniţă. În noaptea în care a fost aruncată în temniţă, pe când se ruga, s-a apropiat de ea, în chip de înger, duşmanul nevăzut al tuturor oamenilor, diavolul, şi a îndemnat-o să jertfească idolilor, ca să scape. Sfânta l-a alungat şi l-a făcut să mărturisească, chiar fără voia lui, cine este.

A fost adusă din nou în faţa prefectului, dar a rămas neclintită în dragostea pentru Hristos. De aceea a fost aruncată într-un cuptor încins tare, care cu minune, cuptorul s-a răcit. La vederea minunii, cinci sute de bărbaţi împreună cu o sută treizeci de femei au crezut în Hristos şi au fost tăiaţi îndată cu sabia. Iar muceniţa a fost supusă din nou la chinuri; dar arătându-se mai tare decât toate aceste încercări, a fost tăiată cu sabia.
Era sfânta de 16 ani când a fost logodită de părinţii ei cu Eleusie; iar când s-a logodit cu Hristos prin mucenicie era de 18 ani.

Sfantul Mucenic Iulian 21 Iunie

Sfântul Mucenic Iulian era din cetatea Anazarvia, care este a doua eparhie a Siciliei. El s-a născut dintr-un tată de neam bun senatoresc, cu credinţă elin, şi dintr-o mamă creştină, care, dupa moartea bărbatului său, s-a mutat în Tarsul Ciliciei. Acolo, bote-zandu-si pruncul în sfanta credinţă, îl creştea în învaţătura carţii şi în dreapta credinţă. Iar cand copilul era de 18 ani, s-a pornit prigoana mare împotriva creştinilor din porunca lui Diocleţian. Şi fiind prins fericitul Iulian, a fost dus la ighemonul Marchian spre întrebare. Acesta, schingiuindu-l mult, uneori îl amagea cu îmbunări, iar alteori prin îngroziri şi munci îl silea spre idolestile jertfe; însa el nu s-a lepădat de Hristos.

Deci a fost purtat un an întreg prin felurite cetăţi ale Ciliciei şi pretutindeni a fost muncit în felurite chipuri; însa el era ca un diamant tare în mărturisirea lui Iisus Hristos.
Iar când a fost adus în cetatea de langă mare, care se numea Egheia, slujitorii cei diavoleşti, deschizând gura sfântului cu silă, i-au băgat vin şi carne jertfită idolilor, vrând ca, cu acele jertfe idoleşti, să spurce pe curatul şi sfantul rob al lui Hristos. Apoi, fiind aruncat in temniţă, a venit la dânsul fericita lui maică, care de departe îi urma lui pretutindeni, rugandu-se lui Dumnezeu să întarească pe fiul ei întru ne voinţa cea mucenicească.

Deci au prins-o pe ea paganii şi au pus-o de faţă la judecată, iar ea a rugat pe ighemon să o lase la fiul ei trei zile, ca să-l sfătuiască a se închina zeilor lor. Şi i-a poruncit ighemonul să meargă la fiul său fara de opreală. Iar ea, şezând langă el ziua şi noaptea, îl ruga cu multe lacrimi şi cuvinte de iubire, ca o mamă bună şi-1 indemna pe dânsul să rabde pentru Hristos până la sfarşit muncile cele de puţină vreme, pentru că prin acestea să se învrednicească de la Domnul de vesnicile bunataţi şi să fie numarat în ceata Sfinţilor mucenici.

Iar dupa ce au trecut cele trei zile, sfântul împreună cu maica sa au fost scoşi la judecata ighemonului. Iar ighemonul, nădăjduind că maica lui l-a înduplecat spre a jertfi idolilor pe fiul ei, a început a o ferici pe dansa cu laude. Dar ea, deschizându-şi cinstită şi de Dumnezeu însuflata sa gură, a marturisit cu mare glas numele lui Iisus Hristos, iar idoleasca pagânatate a ruşinat-o cu multe mustrări şi ocări. Asemenea făcea şi Sfantul Iulian, mărturisind cu îndrazneală pe Hristos, Unul şi adevăratul Dumnezeu şi ocărând multimea zeilor păgîneşti. Atunci ighemonul, mâniindu-se, i-a muncit pe amandoi fără milă. Pe maica mucenicului, după ce a bătut-o mult, a poruncit să i se taie calcaiele picioarelor cu care a urmat fiului ei venind după dânsul din Tars, apoi să o izgonească. Iar pe Sfantul Mucenic Iulian a poruncit să-l bage într-un sac cu nisip în care erau jivini şi târâtoare veninoase şi apoi să-l arunce în mare. Astfel, Sfântul Mucenic Iulian a luat cununa muceniciei şi s-a sfârşit muceniceşte şi sfânta lui maica, luând cununile biruinţei de la Hristos Dumnezeul nostru.

Iar trupul Sfântului Iulian fiind scos de valuri la uscat, o oarecare dreptcredincioasă femeie vaduvă luandu-l, l-a dus în Alexandria şi l-a îngropat cu cinste. Dupa un timp, Sfintele lui moaşte au fost aduse în Antiohia. Iar pomenirea Sfantului Mucenic Iulian, a fericit-o şi a cinstit-o cu cuvânt de laudă Sfântul Ioan Gură de Aur, pe cand trăia în Antiohia, întru slava lui Hristos, Dumnezeul nostru.